Sângerarea nazală sau „epistaxisul”, așa cum este denumită în termeni de specialitate, reprezintă o manifestare datorată fragilității mucoasei nazale la nivelul petei vasculare.
Poate apărea din cauze multiple și, în funcție de situație, diferă timpul și modul de gestionare.
Cele mai întâlnite cauze sunt:
• factori mecanici (diverse traumatisme)
• strănuturi puternice sau suflarea nasului în mod agresiv
• inflamarea unor formațiuni adenoide („polipi”) care au crescut în exces ori s-au infectat
• infecții virale ale tractului respirator
• sinuzite
• rinite alergice
• expunerea neprotejată la substanțe iritante
• hipertensiune arterială
Sângerările nazale spontane sunt mai frecvent întâlnite la copii, persoane de sex masculin și vârstnici și se remit spontan, fără intervenție medicală, de cele mai multe ori, având o durată scurtă. Există însă și cazuri excepționale în care sângerarea durează mai mult de 10 minute și în flux crescut, fiind nevoie de intervenție specializată.
Mit: „Așază-te pe spate.”
Știm din bătrâni, cel mai probabil, că dacă te lași pe spate când ai o sângerare nazală, ridici mâna sau/și piciorul opus, aceasta se oprește. Nimic mai fals! Din cauza faptului că sângele nu are aceeași consistență ca a salivei, la un moment dat nu va mai curge și va forma cheaguri care vor bloca tractul respirator, crescând riscul de obstrucție.
Ce să faci?
Nu sta pe spate!
Dacă ți se întâmplă acasă sau pe stradă, nu te panica! Panica duce la pierderea controlului emoțional și chiar la stare de leșin, așadar, nu te vei mai putea gestiona singur! E adevărat, gustul de sânge cu iz de fier pe care îl vei simți în gură (pentru că cele două căi – nasul și gura – comunică) nu este unul plăcut, dar poți trece peste asta.
1. Așază-te pe ce ai la îndemână, după caz (un scaun, o bancă, eventual marginea trotuarului – dacă nu ai niciun loc la îndemână, lasă-te pe vine sau chiar așază-te pe jos), pentru a reduce presiunea fluxului sangvin.
2. Apleacă-te în față, astfel încât să ai capul și umerii în direcția genunchilor, timp în care apasă ferm pe zona osoasă a piramidei nazale afectate, nu pe marginea nărilor, pentru a nu se crea dopuri. Respira pe gură.
4. Dacă ai la îndemână o sticlă cu apă rece sau o cârpă pe care o poți uda cu apă rece, așază oricare dintre ele în zona cefei, deoarece diferența de temperatură aplicată artificial poate reduce considerabil presiunea și sângerarea se poate opri mai rapid.
5. Dacă se întâmplă unui copil și tu îl poți ajuta, încurajează-l să rămână calm și ajută-l să își penseze nara afectată pe piramida nazală osoasă, cum ai face tu. Este important să comunicăm cu el calm, tocmai pentru a-i evita sau îndepărta o stare de panică, dată de vederea curgerii sângelui. La nevoie, ajută-l să își penseze nasul și menține apăsat aproximativ 5 minute, timpul necesar formării unui cheag de sânge.
6. Sigur, dacă ai la îndemână tifon sau o bucată de cârpă curată, poți face un tamponament nazal, iar odată introdus în orificiul afectat, încă trebuie pensată nara. NU folosi șervețele de hârtie, întrucât riști să rămână bucăți lipite pe piramida nazală și vor fi dificil de îndepărtat.
După toate acestea, dacă ai reușit singur, se recomandă evitarea efortului fizic pentru o perioadă de aproximativ 24 de ore, deoarece sângerarea poate să reapară.
Nu ezita să ceri ajutor persoanelor aflate în proximitatea ta sau chiar să apelezi 112 dacă starea ta sau a persoanei afectate se agravează și/sau are o durată mai mare de 10 minute cu flux constant!
Dacă sângerarea apare în intervale dese și fără să fie provocată de factori externi, ar fi bine să faci un consult ORL pentru a afla cauzele.
• Surse info: my.clevelandclinic.org, dozadepediatrie.ro, reginamaria.ro
• Surse foto: reginamaria.ro, csid.ro, desprecopii.ro, medicover.ro, kidshealth.info
Articol realizat cu sprijinul voluntarilor Fundației pentru SMURD
